.

BLOG www.copiieleganti.ro

23.03.2017

CĂPUȘELE - CUM SĂ NE PROTEJĂM? 

sursa: romedic.ro

30.11.2016-01.12.2016 - zile libere la nivel national. Curierul rapid si Posta nu lucreaza. Noi preluam comenzi, inclusiv telefonic, dar livrarea coletelor se poate efectua doar vineri, 02.12.2016. Va multumim pentru intelegere! 

01.11.2016

Timp de calitate cu cei mici 
O poveste de seară, varianta originală a fabulei de La Fontaine: Broasca și vaca. Vă mai aduceți aminte când ați citit-o ultima oară?

BROASCA ȘI VACA

LA FONTAINE

BROASCA SI VACA

Broasca mică și zevzeacă

A zărit păscând o vacă.

Și uimită de mirare

Că o vede-așa de mare,

S’a’ntrebat cum a făcut

Cogeamitea de-a crescut.

„Știu eu bine, zice, las’că…

Parcă vaca nu-i tot broască?

M’am gândit și am aflat:

S’a silit și s’a umflat !

Eu mă jur pe cinstea mea

Să mă fac taman cât ea.

O ajung, ba o și’ntrec !

De n’o fi cum vreau, mă’nnec.”

 

Așezată’n patru labe,

Între tinere și babe,

A’ntrebat dacă’mprejur

Este loc și mai destul,

De nu-i cerul prea aproape

Cum sticlește dintre ape,

Să nu’l ia, doamne ferește,

În spinare când o crește.

Broaștele s’au adunat –

Stau turcește, ca la sfat ;

Unele c’un ghem în poală

Împletesc ciorapi de școală

Pentru dracii de brotaci,

Buni băieți, dar cam săraci,

Și un dar de primăvară

Pentru broasca profesoară.

Altele, din cârd, mai mari,

Și-au fost pus și ochelari.

Ședeau rânduri, ca la teatru,

Vreo trei sute sau vreo patru,

Roată, strânse’n depărtare,

Broaște mici cu broasca mare,

Cu mânuși până la coate.

Numai trântorii broscoi

Ațipeau culcați pe spate’n

Leagăne de mâluri moi.

Broasca iar se lăuda :

– În curând mă veți vedea

Lată’n piept cât o saltea !

În pășunea verde, grasă,

Voi fi eu cea mai frumoasă !

Nu mai vreau din smârc să cant,

Și-mi fac case pe pământ.

Dar mă leg să nu mă las :

Le clădesc cu turn și ceas.

Și pe toate-o să vă’mbuib :

O să vă trimit la cuib

Fel de fel de bunătăți,

Să vă lingeți pe mustăți.

Brânză proaspătă de vaci,

Cu smântână și colaci.

Dimineața pe la șapte,

Vă trimit cafea cu lapte.

Că, de lapte, nu-s ca vaca

Să-l iei numai cu bărdaca.

Nu știu de m’oi mulțumi

Cu zece vedre pe zi.

Sunteți gata? Eu sunt gata !

E’n picioare toată ceata.

 

Din rărunchi și subsuori

S’a umflat de zece ori.

– Am ajuns-o ?... Da… surată ?

– Nu… Mai umflă-te odată !

– E destul ? iar a’ntrebat,

După ce s’a mai umflat.

– Dragă, vai de maica mea,

Nu mai te’ncăpățâna,

Zice sora ceealaltă.

Stai frumos și las-o baltă.

– Nici măcar nu se cunoaște !

A mai spus un pâlc de broaște,

Gospodine cu simțire.

– Ba mai fac o opintire !

Și când iar s’a opintit,

Broasca șubredă și mică

S’a umflat și a pleznit,

Și s’a spart ca o bășică.

Nu putea, copiii mei,

Să rămâie ’n pielea ei?

Ne gasiti și pe youtube:

https://www.youtube.com/watch?v=Ga7vAlKBBWo

SEPTEMBRIE 2016

10 MANIERE PENTRU COPII LA MASĂ

Iată câteva maniere pe care ar fi bine să le avem la îndemână, chiar lângă masă, pentru a fi reținute mai bine de către cei mici.

10 bune maniere pentru copii

5 ÎNTREBĂRI PE CARE I LE POȚI PUNE COPILULUI TĂU ÎN FIECARE ZI

Copiii cresc, merg la grădiniță, apoi la școală și încep să stea mai multe ore departe de familie. Fiecare zi poate fi o nouă aventură, în fiecare zi se întâmplă multe schimbări: copiii acumulează noi cunoștințe, cunosc persoane noi, învață lucruri noi, experimentează atât bune, cât și, probabil, uneori, mai puțin bune. Reîntâlnirea cu familia este un moment fericit. Trebuie să le dăm șansa celor mici să se exteriorizeze și să ne povestească ce li se întâmplă, astfel se va crea o legătură și mai puternică între membri familiei.

Intrebari pentru copii

POEZIA CĂRTICICA

poezia carticica

DIAFILME

Aici puteti vizualiza cateva diafilme puse la dispozitie pe facebook...

Aici puteti vizualiza diafilme:

Diafilmul PUIUL:

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=254189871631965&id=100011228611725

Diafilmul COCOSEL-CREASTA DE AUR

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=250454322005520&id=100011228611725

SIMBOLISTICA CULORILOR

1. CULOAREA VERDE

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=240681802982772&id=100011228611725

2. CULOAREA ROZ

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=244200649297554&id=100011228611725

3. CULOAREA AURIE

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=248544805529805&id=100011228611725

MARE SAU MUNTE?

Cateva informatii despre vacanta cu familia, bagaje etc.

https://m.facebook.com/Rochite.elegante.copii/photos/a.1017325988332884.1073741829.1016712315060918/1113467808718701/?type=3

Apa mării se numără printre cele mai eficiente "medicamente" naturale folosite de om. Pe de altă parte, cura de altitudine este un factor de călire a organismului şi de prevenire a multor boli. Din moment ce atât marea, cât şi muntele sunt recunoscute de medici ca fiind benefice pentru sănătate, se pune întrebarea unde este mai bine să ne petrecem concediul. Cura heliomarină îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, activitatea articulaţiilor şi a musculaturii. De aceea este indicată persoanelor cu reumatism. Aerosolii marini favorizează activitatea aparatului respirator, motiv pentru care plimbările pe malul mării constituie o adevărată terapie pentru persoanele cu astm. Cura heliomarină este contraindicată persoanelor cu fracturi neconsolidate, cardiopatie ischemică, accident vascular cerebral, cancer sau tuberculoză.
Apa mării este electrolită, iar la contactul cu aceasta, un organism obosit se reîncarcă in mod natural cu ioni de potasiu, calciu, magneziu, sulf şi alte săruri minerale. De aceea, băile în mare sunt un mijloc de revitalizare a organismului.
Pe de altă parte, muntele este ca o oază de linişte.
Climatul montan este un cadru ideal de mişcare, indiferent de vărstă. Mersul pe jos in aer liber relaxează organismul, ajută la eliminarea toxinelor şi îmbunătăţeşte activitatea organelor interne. Aerul de munte este intens ionizat, curat şi benefic persoanelor cu afecţiuni respiratorii. Liniştea climatului montan, pădurile de conifere, apa pură, aerul curat reprezintă un factor de prelungire a vieţii. Aceleaşi virtuţi recomandă muntele în tratarea afecţiunilor nervoase.
Până la 800 m este climat de podiş şi deal, un mediu blând şi sedativ. De aceea e recomandat în tratarea nervozităţii, insomniei, hipertiroidiei, afecţiunilor cardiace. Intre 800 şi 1.200 m se află climatul subalpin, care este ceva mai rece, dar tocmai de aceea are efecte tonifiante remarcabile. Este indicat persoanelor obosite, astenice, stresate. Aici se tratează astmul, tuberculoza, anemia, hipertensiunea in faze incipiente. Climatul subalpin este contraindicat in afecţiunile cardiace grave. Peste 1.500-1.800 m este un climat obositor chiar şi pentru persoanele sănătoase, de aceea e mai bine să nu stăm prea mult la această altitudine.
Aerul montan este foarte bogat in oxigen. Chiar şi respirând normal, oxigenarea este mult mai intensă decât în alte zone. Prin urmare, la munte beneficiem de oxigenoterapie. Aportul suplimentar de oxigen va determina intărirea sistemului imunitar, intensificarea metabolismului şi echilibrarea endocrină. Astfel vom căpăta spontan o stare de bună dispoziţie şi vioiciune.
Nu numai la mare putem face plajă, ba, dimpotrivă, băile de soare sunt mai benefice la munte. Este bine să stăm in picioare, astfel incăt briza montană să ne cuprindă cât mai bine. Aerul de munte, mai ales din preajma râurilor şi cascadelor, intens ionizat şi oxigenat, stimulează circulaţia sangvină, tratează afecţiunile dermatologice, creşte rezistenţa organismului la infecţii. Soarele de munte este foarte puternic, de aceea orele ideale sunt 9:00-11:00 şi 17:00-19:00.

http://m.gandul.info/magazin/10-sfaturi-pentru-parintii-care-si-duc-copiii-la-mare-8631115